Fisticul și beneficiile sale pentru sănătate.
Valoare nutritivă a fisticului.
În comparație cu alte fructe cu coajă lemnoasă, fisticul prăjit uscat are un conținut mai mic de grăsimi (43,4 g/100 g), care este compus în principal din acid gras saturat (5,6 g), acid gras polinesaturat (13,3 g) și acid gras mononesaturat (24,5 g). Dintre acizii grași, acizii oleic și linoleic reprezintă mai mult de jumătate din conținutul total de grăsimi din fistic.
Fisticul este, de asemenea, o sursă bună de proteine vegetale (aproximativ 21% din greutatea totală), cu un raport de aminoacizi esențiali mai mare decât majoritatea fructelor cu coajă lemnoasă consumate în mod obișnuit (de exemplu, migdale, nuci, nuci pecan și alune de pădure), și are un procent ridicat de aminoacizi cu lanț ramificat.
Cantitatea de carbohidrați totali este mică spre moderată (aproximativ 29% din greutate), dar sunt mai bogați în fibre decât alte fructe cu coajă lemnoasă, cu un procent de 10% din greutate de forme insolubile și 0,3% de forme solubile.
Fisticul conține, de asemenea, cantități semnificative de minerale și vitamine, cum ar fi vitamina A, vitamina E (în special γ-tocoferol), vitamina C, vitamina B (cu excepția B12), vitamina K și acid folic, cu cantități relativ mari din acești compuși în comparație cu alte fructe cu coajă lemnoasă. În plus, fisticul este, de asemenea, o sursă bogată de luteină și zeaxantină (carotenoizi xantofili) și compuși fenolici, inclusiv antociani, flavonoide și proantocianidine, iar capacitatea lor antioxidantă este considerabilă. Fisticul este nuca care are cel mai mare conținut de fitosteroli, inclusiv stigmasterol, campesterol și β-sitosterol. Acest set complet și divers de micronutrienți și macronutrienți înseamnă că fisticul este, potențial, unul dintre cele mai favorabile alimente pentru sănătate.
BENEFICIILE FISTICULUI PENTRU SĂNĂTATE
După cum sugerează profilul lui nutrițional, fisticul poate juca un rol important în ameliorarea unor afecțiuni metabolice precum excesul de greutate, diabetul zaharat de tip 2 sau sindromul metabolic.
Deoarece nucile sunt alimente cu un conținut ridicat de grăsimi, una dintre principalele preocupări legate de consumul regulat de nuci în contextul pandemiei mondiale de supraponderabilitate și obezitate este aceea că se crede că nucile îngrașă. Cu toate acestea, până în prezent, studiile epidemiologice nu au reușit să găsească nici o asociere între consumul de nuci sau de fistic și creșterea în greutate sau un risc crescut de obezitate. De asemenea, studiile de alimentație controlată confirmă faptul că adăugarea de nuci la dietele obișnuite nu induce creșterea în greutate. Doar un studiu recent efectuat la subiecți cu diabet zaharat de tip T2 a constatat o reducere semnificativă a indicelui de masă corporală după consumul de fistic.